Sursa foto: Pixabay

Nu am timp sa gatesc, nu am timp sa fac sport, nu am timp sa citesc, nu am timp sa ma relaxez. In schimb, pierdem timpul in fata computerului scrolluind facebookul si alte site-uri de mare interes (not!!!), butonam telecomanda fara vreun scop precis. Mai bine mai dorm 5 minute decat sa mananc dimineata! Va suna cunoscut? Si mie! Doar traim in tara lui „Nu am timp”. Si recunosc ca, din cand in cand, imi place sa ma folosesc de aceste scuze. In plus, am aflat recent ca lenea este genetica. Un studiu cu niste familii de soricei a concluzionat acest lucru. Ce scuza mai buna putem folosi, decat faptul ca genele nu ne sunt aliate? Putem sa contracaram doar cu adevarul legat de faptul ca genetica reprezinta doar 20% din ceea ce suntem; restul sunt obiceiuri si stil de viata.

Scuzele sau s-o spunem p-aia dreapta, lenea, ne tin departe de obiectivele noastre, ne determina sa facem alegeri nesanatoase, chiar de la primele ore ale diminetii, incepand cu micul dejun. Si, astfel, am ajuns sa alegem ca mic dejun national, cerealele. Care mai de care in ambalaje colorate, cu diverse arome, si din ce in ce mai promovate ca fiind „sanatoase”, „integrale”, „speciale pentru copii”. Ia cu lapte, mama, ca sunt bune! Si marea problema nu este modul in care ele sunt marketate, ci faptul ca informatiile sunt departe de adevar. Ce contin cerealele procesate? Pai, daca citim cu atentie lista de ingrediente, observam ca au in mare parte, zahar, carbohidrati rafinati, aditivi, arome si mai putin cereale integrale.

Etapele prin care trec cereale pentru mic dejun, inainte de a ajunge in farfuria noastra sunt:

-Procesarea- cerealele sunt transformate in faina si apoi procesate termic

-Mixarea- faina este apoi amestecata cu zahar, aditivi, ciocolata si apa

-Extrudarea- amestecul de faina este supus la temperaturi mari si apoi modelat in diverse forme de masinarii dedicate

-Uscarea

-Modelarea- in final, cerealele au forme de bile, stelute, cerculete sau diverse personaje din desenele animate.

Cerealele pot fi, de asemenea, expandate, sau sub sub forma de fulgi, dar procesarea intensa le face la fel de nesanatoase.

Ce e de facut? In primul rand ar trebui sa fim sceptici, sa citim cu atentie etichetele produselor pe care le cumparam. Ignorati toate informatiile de pe fata cutiei de cereale si cititi lista de ingrediente. Primele 2, 3 ingrediente sunt cele mai importante, pentru ca ele sunt in proportie mare, parte din produs. Nu va lasati amagiti de etichetele „fara zahar”, daca produsul contine sirop din cereale, glucoza, fructoza, maltoza, sau alt gen de indulcitori, pentru ca producatorii au invatat, in felul acesta, sa ascunda zaharul sub diferite denumiri.

Putem alege cereale neprocesate, fulgi presati de cereale. Din fericire, oferta este destul de variata, de la fulgi integrali din orez, ovaz, mei, secara. Iar daca gustul pare fad, ne putem face acasa amestecuri cu fructe uscate, seminte, nuci, alune, vanilie sau scortisoara sau nuca de cocos. De exemplu, putem pune intr-un borcan inchis ermetic 300g fulgi de ovaz, 2-3 linguri de merisoare deshidratate, 1 lingura seminte de chia, in sau susan, 1 lingurita scortisoara si 2 linguri fulgi din nuca de cocos si vom avea un amestec delicios, nutritiv si sanatos. In plus, daca folosim cereale integrale, energia din acesti carbohidrati va fi eliberata treptat, si senzatia de foame va aparea mai tarziu. Scortisoara va regla si ea nivelul glicemiei, iar pofta de dulce va intarzia sa apara.

Altfel, cele 5- 10 minute pe care ni le putem aloca zilnic pentru prepararea micului dejun , inclina balanta si sunt o investitie pretioasa pentru noi si sanatatea noastra. Eating for tomorrow, zic!

, , , , , , , , , , , , , , , , , , ,