Recunosc ca atunci cand mi s-a propus sa testez konjacul, am avut ceva retineri. In primul rand, pentru ca nu stiam mare lucru despre aceasta planta. Apoi m-am gandit ca nu este un produs local, si eu sustin produsele locale. Apoi au intervenit multele proiecte. Apoi, putina lene si uitare. Intr-o zi, am vazut in camara pachetul de faina si punga de paste si mi-am spus ca n-ar strica sa pregatesc cina, ca si asa sufla vantul prin frigider si urma sa primesc, ca in fiecare seara, de aproape o viata incoace, minunata intrebare: „Si noi ce mancam?”

Si pentru a raspunde complet la intrebare, am purces la o documentare serioasa. Am aflat asa. Konjacul se cultiva inca din cele mai vechi timpuri pe continentul asiatic, iar faina este obtinuta din radacina acestei plante. Are textura similara cu a cartofului, dar contine o cantitate foarte mica de carbohidrati, proteine si foarte putine calorii. Din punct de vedere nutritional, konjacul contine preponderent fibre. Hmmm! Pare ideal in dietele sarace in carbohidrati, alea pe care eu nu le recomand.

DAR, fibrele din konjac sunt printre cele mai vascoase si au cea mai mare capacitate de absorbtie a lichidului dintre toate fibrele alimentare. Acest lucru face ca faina de konjac sa fie folosita in obtinerea gelatinei vegetale. In plus, fibrele solubile de konjac ajuta la scaderea colesterolului si la reglarea nivelului glicemiei, in cadrul unei diete sanatoase. Nu contin gluten, lucru care le face ideale pentru persoanele care au intoleranta. Pot fi consumate in siguranta de catre diabetici, pentru ca avand un continut mic de carbohidrati, nu exista nici un risc de fluctuatii ale glicemiei. Nu va ganditi sa mancand paste din konjac veti slabi. Nu exista diete si alimente minune, exista doar un stil de viata echilibrat si alimente sanatoase.

Gustul pastelor din faina de konjac este fad, dar fad rau de tot. Asta nu e un lucru rau, ba dimpotriva. Preiau gustul alimentelor si condimentelor cu care sunt gatite si nu mai trebuie sa te gandesti cu ce alimente sa le combini, pentru a rezulta o mancare comestibila. Eu am facut paste cu sos rosu si creveti. Foarte simplu: am pregatit la blender un sos din 4 rosii proaspete, vreo 5 rosii uscate, 1 ceapa, 2 catei de usturoi, putina sare de mare, busuioc proaspat. A rezultat o pasta groasa care mirosea intr-un mare fel, in care am fiert crevetii decorticati timp de vreo 15 minute. Am adaugat pastele (scurse de lichidul in care sunt conservate, clatite sub jet de apa rece si fierte pentru 1 minut) si niste patrunjel proaspat pe deasupra si am cam mancat tot. Poze nu am, n-am mai apucat sa fac. Dar am sa revin cu o reteta de briose, pentru ca vreau musai sa vad cum este si mixul de fibre din konjac. Gasiti produsele din faina de konjac aici.

Acesta nu este un post platit. Si chiar daca ar fi fost, recomand, asa cum bine stiti, doar produse pe care le-am testat si in care cred cu adevarat.

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,