Sursa foto: iHealth

La -10 grade afară, cheful de stat în casă, la căldurică și de pornit cuptorul, vine numaidecât. Și cum weekendul acesta am avut maraton de filme, se cerea papa bun și un desert pe măsură, a cărui preparare să nu dureze foarte mult, dar care să umple casa de arome de iarnă.

Nu se punea problema de scos nasul la frig și de cumpărat ingrediente, așa că am jonglat cu ce aveam prin frigider și cămară. Și am avut așa:

-2 ouă mici

-1 cup si 3/4 făină integrală

-3 linguri miere + 1 pentru glazurare

-1 plic praf de copt bio

-1 linguriță turmeric

-un praf de scorțișoară

-un praf de sare

-1 cup kefir

-4 linguri ulei de cocos presat la rece

-2 portocale cam scofâlcite

-1 rodie

Am bătut light, așa, cele 2 ouă, am adăugat mierea și uleiul din nucă de cocos și am omogenizat. Am adăugat kefirul și am făcut o tură de dansul bucuriei, pentru că am găsit încă o rețetă care se face ușor. Apoi am pus coaja și sucul de la o portocală. Peste, am trântit ingredientele uscate (faina și praful de copt, sarea, turmericul și scorțișoara). Am pus aluatul într-o formă de copt din silicon, am ornat cu cealaltă scofâlcită portocală, tăiată rondele fine și am copt la 180 grade, cam 35- 40 de minute.

Am chemat omu’ din dotare la desfăcut rodia. Aici procesul a durat ceva mai mult. Ne-am împiedicat unul de altul pe blatul de lucru, căci fiecare avea altceva de făcut. A spălat rodia. S-a spălat pe mâini. A tăiat rodia pe orizontală. S-a spălat din nou pe mâini. M-a întrebat unde avem un castron și o spatulă de lemn. I-am dat indicații precise: sertarul de jos, în partea dreaptă. A căutat, n-a găsit. De data aceasta, m-am spălat eu pe mâini, și i le-am dat. A bătut jumătățile de rodie cu o spatulă de lemn, deasupra unui castron și a scos toți sâmburii. S-a spălat din nou pe mâini.

Între timp, prăjitura s-a copt, am amestecat sâmburii de rodie cu 1 lingură de miere și una de apă caldă și am însiropat ușor prăjitura caldă. Am chemat oameni dragi la masă, am salivat pe lângă, până ce am făcut o poză relativ decentă și apoi am savurat-o.

Cu toate că iubesc deserturile cu ciocolată, prăjitura aceasta are un iz oriental greu de egalat. Mierea, turmericul, rodia și portocala se îmbină absolut perfect, mai ales, că alchimia este făcută absolut la întâmplare, fără o rețetă predefinită. Este o prăjitură de iarnă, prin sezonalitatea ingredientelor, dar cred ca merge și vara foarte bine, schimbând doar fructele din compoziție.

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,