Balonare să fie, dar să știm de ce

Sursa foto: safebee.com

Atunci când îmi răsucesc furculița prin farfuriile de restaurant și am și companie, îmi țin bine și educat în frâu, pornirile de a nu comenta obiceiurile alimentare ale comesenilor. Pentru că nu vreau să mă erijez într-o preacuvioasă atotcunoscătoare într-ale mâncării, dar și pentru că, uneori, nici alegerile mele nu sunt prea ortodoxe. Așa că tac și mănânc. Dar de observat și de vorbit în capul meu, nu pot să mă abțin.

However, de atâta vorbit în cap, simt că încep să mă ardă degetele, deschid pagina blogului și scriu aici. Mai ordonat, mai organizat, pentru un public mai larg, că să nu se simtă nimeni vizat sau ofensat. Azi o să vă zic două vorbe despre balonare. Pentru că nu prea am întâlnit persoană care să nu se vaite de balonare, și, care, mai ales, să nu știe de ce apare. După ce excludem variantele alimentelor care balonează natural (crucifere: broccoli, conopidă, ridichi, kale, varză; leguminoase: linte, fasole, năut; laptele), este bine, zic, să ne analizăm obiceiurile zilnice.

Cu o balonare, din când în când, toți suntem datori, dar, când devine o problemă zilnică și apare indiferent de ceea ce mâncăm, trebuie să fim atenți la câteva aspecte:

Să ne verificăm (in)toleranța la gluten și lactoză. Acest lucru se face fie cu un test de alergii și intoleranțe, fie scoțând, pe rând, din dieta zilnică, alimentele care conțin gluten și lactoză, și, apoi, reintroducându-le treptat. Faptul că balonarea apare sau dispare la aceste schimbări, ne va ajuta la identificarea cauzei.

Mâncatul rapid, pe fugă. Atunci când mâncăm foarte repede, pe lângă faptul că nu mestecăm suficient și stomacul va avea mai mult de muncă, înghițim și aer, care balonează imediat după ce am terminat masa. Același lucru, adică înghițitul aerului în exces, se întâmplă și atunci când bem lichidele cu paiul.

Mestecatul gumei. Mai ales atunci când alegem variantele fără zahăr, pentru că este mai sănătos, of course. Variantele de gumă de mestecat fără zahăr, conțin, cel mai adesea, sorbitol, un îndulcitor care este la bază un zahar provenit din alcool, și care produce balonare.

O cantitate prea mare de fibre în alimentație. Fibrele sunt substanțe de balast, pe care le găsim în fructe, legume, cereale, frunze verzi, dar care nu pot fi digerate și absorbite în organism. Rolul lor principal este de suport pentru un tranzit sănătos. Doar că o cantitate prea mare de fibre, sau o creștere bruscă a fibrelor în alimentația zilnică, va duce la accelerarea digestiei și la balonare. Ce vreau să rețineți: dacă mâncați carne cu ouă, lactate cu ouă, lactate și carne, și oricare alte combinații luate două câte două sau două câte trei, și considerați că salata, spanacul sau rucolla sunt pentru animăluțe iar legumele pentru cei care țin post, și vă hotărâți, brusc, de mâine, să le puneți în farfurie, să vă așteptați la balonare. Care va trece, odată ce organismul se va obișnui cu noul stil, categoric mai avantajos și sănătos pentru el.

Mâncatul în exces. No breaking news, no flash news here. O cantitate prea mare de mâncare expandează forțat stomacul, iar pentru a fi digerată este secretat un arsenal considerabil de enzime și sucuri gastrice. Bolul alimentar va petrece în stomac un timp îndelungat, fapt ce duce la balonare și disconfort fizic.

Mâncarea foarte sărată. Sau cea în care adăugăm sare suplimentar. Surplusul de sare are ca primă consecință retenția de apă, dar și balonarea. Soluția nu este adoptarea extremă a unei diete fără sare (decât dacă indicațiile medicale o cer), ci păstrarea unui echilibru de gusturi în farfurie.