Sursă foto: unsplash.com

Sport național al societății moderne, perfecționismul pare că începe să ne acapareze viețile. Facem eforturi, uneori de nefăcut, pentru a avea în permanență un fizic impecabil, sprâncene pensate la milimetru și unghii proaspăt colorate. Ne dorim și muncim, până la epuizare adesea, pentru a avea case impecabile, haine călcate la cută, cei mai deștepți și educați copii, businessuri înfloritoare.

Perfecțiunea ne îndepărtează de scopul în sine, de bucuria procesului. Ne defocusează și ne frustrează. Să nu faci nimic într-o direcție pentru că nu ai timp/energie/bani să faci perfect este ca și cum ai alege să dormi noaptea 7- 8 ore legate sau deloc. Departe de a ajunge la imaginea photoshopată și nerealistă a modelelor din reviste, ne putem concentra să devenim cea mai bună versiune a noastră. Mai bună, mai relaxată, pe zi ce trece. Cu o roșie și un ardei în plus azi, la micul dejun. Cu zece minute pe care le-am alocat seara să fierbem o mână de broccoli sau fasole verde (mă rog, durează 5 minute) pentru prânzul de mâine. Cu alarma de la telefon care să ne amintească, acum, să bem apă și să luăm o pauză scurtă.

Când puțin înseamnă, de fapt, mult, când progresul este cel mai bun lucru pe care îl putem face:

Focusează-te pe ceea ce ai făcut bine, nu pe greșeli. Dacă ai mâncat și azi o înghețată cu mult zahăr și conservanți, dar ai completat masa de prânz cu o salată mare și cina cu legume crude, ziua este pe lista celor câștigate.

Depășește ușor momentele în care „nu ai făcut bine”. Ai reușit timp de o săptămână să te organizezi cu hrană sănătoasă și ai gustat prăjituri la petrecerea unei colege de birou. Continuă ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Alege răul cel mai mic.

Pentru că nu este fezabil să faci de pe o zi pe alta schimbări mari, pentru că te sperie grămada de lucruri pe care ar trebui să le adopți și decizi să renunți, fiind prea obositor, introdu săptămânal câte un obicei nou. Mai multă apă băută zilnic, un fruct la gustarea de dimineață sau micul dejun fără covrig sau patiserie, ci cu legume proaspete, avocado și pâine integrală.

Regula 80/20. 80% mâncat corect și 20% pentru micile păcate culinare. Din poziția în care mă aflu și din care predic zilnic, sunt scanată periodic vizavi de ceea ce aleg să pun în farfurie. Și, deși de luni până vineri (spre seară) am trei mese și două gustări, plec, de cele mai multe ori cu salate, legume, pește și brânzeturi în caserolă, aleg regulamentar fructe de sezon și nuci hidratate la gustare, în weekend, uneori, bag o destrăbălare culinară. Chiar dacă acest lucru înseamnă un burger (din carne adevărată, nu substituții fără gust de la fast- food) sau chiar pizza. Sunt perfect fericită să am o alimentație imperfectă, cu mici picanterii care să țină frustrările la distanță și psihicul în echilibru.

Obiectivele foarte, foarte mici, zilnice, contează mai mult decât ne imaginăm. Sunt ca picătura de apă care umple paharul. Ceea ce facem azi, ne definește ca oameni, pentru că fiecare zi este o miniatură a vieții noastre.