Deși media de vârstă este foarte scăzută în cartierul meu, uneori când deschid geamurile să intre aerul răcoros, mă teleportez pe loc într-un bloc de pensionari iubitori de tocănițe, prăjeli and co. Aseară am avut noroc, totuși. Mirosea puternic a gogoși. Prăjite în ulei (vezi aici dacă te tentează să citești ce se întâmplă când îngurgităm grăsimi trans), pudrate sigur cu zahăr vanilat. Nasul meu fooooooarte, foarte fin nu mă înșală niciodată. Aveam trei variante: să bat din ușă în ușă și să cerșesc o porție, să trimit omu până la Mega pentru o gogoașă îmbălsămată în ulei și ciocolată, sau să pun mâna să fac o variantă oleacă mai light și mai curată. Am ales, evident, ultima opțiune, că dacă nu ar fi fost așa, nu aș fi avut ce să vă povestesc azi, acum, aici.

La o scurtă verificare a frigiderului aproape gol, am constatat că am suficiente ingrediente să încropesc ceva de test. Rău nu avea cum să iasă. A rezultat, în schimb, ceva de-li-cios. Și fără urme de conștiință, stomac sau artere încărcate.

Ingrediente:

-500 g ricotta

-2 linguri de miere, plus 1 lingură pentru decor

-2 ouă

-1 pliculeț praf de copt bio (fără sulfiți și alți crocobauri)

-1 linguriță cu vârf amestec scorțișoară și cardamon

-8-10 linguri făină integrală

Mod de preparare:

Atât de simplu că îmi e și jenă să (de)scriu. Se amestecă într-un castron toate ingredientele (complicat, cum ziceam) și se formează gogoșelele cu mâna înfăinată. Se coc la cuptor la 180 grade timp de 35-40 de minute sau până când se rumenesc. După ce se răcoresc puțin, se pudrează cu scorțișoară și se pune on top lingura de miere.

Ies 20 de bucăți, dar nu vă faceți griji că rămân prea mult timp de farfurie. Nu o să vă bat la cap despre cât de sănătoase, dietetice, kid friendly sunt, pentru că este evident. Vă mai spun doar că la noi au devenit rapid doar o amintire parfumată și dulce a unei dimineți răcoroase de duminică. Ceea ce vă doresc și dumneavoastră!