Recunosc cinstit că nu a trebuit să îmi curăț prea tare alimentația în momentul în care am rămas însărcinată. Nici vorbă de schimbări radicale, de renunțat la fast food sau patiserii, pentru că nu a fost cazul. Exceptând prima parte a sarcinii, perioadă în care nu am putut să mănânc prea multe legume și foarte puțin, spre deloc, carne și pește, începând cu săptămânile 18-19 am mâncat absolut normal. Și nu am avut prea multe dileme referitoare la conținutul farfuriei.

Dar de când am început să primesc multe întrebări în această direcție și am avut discuții cu gravide care consideră că un făt se dezvoltă în pântec doar cu superalimente, am decis că ar fi potrivit să las câteva cuvinte pe blog și despre acest aspect.

Alimentația gravidei se mănâncă cu doze zilnice de normalitate. Nu-i nevoie de goji, afine sau trei feluri de legume verzi descântate în vârf de munte pentru o sarcină sănătoasă și un copil dezvoltat normal. Sunt, întradevăr, câteva reguli care trebuie respectate, fără a fi nevoie de un laborator de primenire a apucăturilor alimentare.

-Carnea și peștele trebuie gătite foarte bine. Și mie îmi plăcea vita făcută în sânge, dar acum o comand la restaurant doar foarte bine făcută. Riscul de a primi la pachet toxoplasmoză, cu risc de retard mental și orbire a bebelușului este mare.

-Fierb ouăle până când sunt sigură că au gălbenușul tare. Omleta nu mai este cremoasă, pentru că o gătesc un timp mai îndelungat. Sunt foarte atentă ca nu cumva să existe vreo urmă de maioneză sau sos cu ou crud în salate, sandwich-uri sau orice alt fel de mâncare comandat. Salmonella un tip de bacterie care se găsește în oul crud sau insuficient gătit, periculoasă pentru dezvoltarea fătului.

-Nu mai consum lactate nepasteurizate. La acest capitol am suferit puțin după brânza cremoasă de capră, dar listeria, bacteria care poate fi conținută în laptele nepasteurizat crește riscul pierderii sarcinii sau a nașterii premature.

-Am fost foarte atentă și la salatele ambalate sau ready to eat și le-am evitat, deși uneori erau o variantă rapidă și (aparent) sănătoasă de prânz. Atunci când vorbim despre salatele preambalate, trebuie să ne punem câteva întrebări: conține sau nu brânzeturi nepasteurizate, a fost păstrată la rece sau a stat la temperaturi de peste 40 de grade, a stat departe de frigider mai mult de două ore? Dacă cel puțin unul dintre răspunsuri poate fi afirmativ, riscul infestării cu listeria, e-coli sau salmonella este crescut. Salatele sunt sănătoase în alimentația femeii gravide, atunci când sunt preparate acasă, conform normelor sigure de igienă. Da, sunt freak control, dar better safe than sorry.

-Nu am băut sucuri nepasteurizate de fructe sau legume

-Am exclus, cu câteva foarte mici excepții, produsele de cofetărie, pentru că niciodată nu-i prea devreme să-ți hrănești copilul cu nutrienți, și nu cu zahăr și grăsimi trans.

În plus, am respectat câteva reguli de igienă în bucătărie, pe care oricum le aveam în reflex, dar acum le-am acordat o atenție sporită:

Folosesc tocătoare separate pentru carne crudă, legume și fructe, lactate. Le spăl bine cu apă caldă și detergent de vase după fiecare folosire. Atunci când tăiem, spre exemplu, fructe sau legume pe un tocător pe care am feliat carne crudă, riscul transmiterii de toxoplasmoză este foarte mare.

Mă spăl foarte bine pe mâini cu apă caldă și săpun după ce am tăiat carne crudă.

Schimb zilnic și spăl la temperatură ridicată (peste 60 grade) prosoapele de bucătărie.

În frigider, păstrez carnea crudă și peștele în recipiente cu capac, pe rafturile de jos, pentru a limita infestarea celorlalte alimente cu sucuri și sânge din carne.

Altfel, am grijă să mănânc în fiecare zi proteină de origine animală. Carne, pește, ouă și lactate. Nu toate zilnic, dar păstrez o pondere. Legume cât mai colorate și de sezon. Am avut noroc de piața plină cu roșii, ardei, castraveți, dovlecei, vinete, morcovi noi, spanac, fasole verde și broccoli. Mi-a priit din plin și proteina vegetală: linte, năut și fasole roșie. Fructe am zilnic la gustare. Și se pare că și omulețului îi plac, pentru că deja reacționează imediat ce le primește. Am plusat, e adevărat, față de obiceiurile mele de dinainte de sarcină, cu orez brun, fulgi de ovăz, cartofi noi și cartofi dulci. Pentru că organismul meu a simțit nevoia de un surplus de carbohidrați la fiecare masă de prânz, mai ales începând cu trimestrul doi, când și nevoile energetice au crescut. Nu am mâncat deloc nuci sau migdale, caju sau macadamia, pe care înainte le adoram. Dar am compensat, ca sursă de grăsimi bune cu avocado, semințe de chia, in și susan, care m-au ajutat să reglez un tranzit încetinit și să previn apariția constipației, atât de întâlnită în sarcină.

Sunt multe, foarte multe lucruri noi în sarcină. Foarte multe gânduri. Foarte multe schimbări. Pofte ori ba. Avalanșa de hormoni. Nevoia sporită de somn. Sau, dimpotrivă, insomnia. Griji și stres. Faptul că fiecare acțiune nu te mai afectează doar pe tine, ci și pe făt. Responsabilitatea se dublează. Nu-i nevoie să ne complicăm inutil existența în această perioadă. Dacă până acum nu ai mâncat fasole verde, pentru că nu îți place, nu-i vei face nici o favoare copilului forțând nota. Alege varietate, sezonalitate și normalitate. Zen-ul face bine în sarcină (și nu numai) și fizic și la căpuț.

Sursă foto: unsplash.com